PREZENTARE LOCALA

SCURT ISTORIC AL ASEZARILOR COMUNEI

Primele atestari documentare privind vietuirea pe teritoriul actual al comunei dateaza din secolul al XVI-lea, sub toponimicul Meteleu.

Dezvoltarea edilitara a asezarii este dezavantajata de situarea in campie, zona usor accesibila pentru armatele navalitoare.  Asezarea Scuteinici este sat de colonizare unde alaturi de vechii locuitori (Cojani) ai satului s-au asezat muntenii veniti din zona Sibiului. Colonizarea s-a realizat treptat pe durata unui secol.

Anul inceperii colonizarii este 1750, cand Biserica Sf. Nicolae din Brasov primeste ca danie doua mosii de la jupaneasa Zamfira Manuleasa. Emigrantii ardeleni erau pastori sau simpli cultivatori agricoli.

Atestarile documentare se refera la mosia  si satul Meteleu-Lipanescu si la Biserica acestei asezari. In lipsa unor vestigii arheologice vechimea locuirii zonei se poate determina doar prin aspecte geografice ale toponimiei.

Astfel denumiri precum: Baraganu, Camatui sunt de origine pecineaga si cumana datand din veacurile X-XIII, cand acestia au dominat spatiul dintre Carpati si Dunare. Toponimicul Meteleu, veche denumire a satului, are intelesul de masa de oameni care se stabileau intr-un anumit loc.

DATE FIZICO-GEOGRAFICE

Pozitia geografica

Asezata in partea de sud a judetului Buzau la granita cu judetul lalomita, comuna Scuteinici cuprinde urmatoarele localitati: Scuteinici, Bragareasa, Lipanescu, Arcanu, cu satul de resedinta la Scuteinici.

Satul Bragareasa este amplasat la drumul comunal DC 30 In partea de sud a satului Scuteinici. Satul Lipanescu este situat la vest de intersectia drumului judetean OJ 203 I cu OJ 203 D Glodeanu Sarat-Pogoanele, iar satul Arcanu In partea de est a drumului comunal DC 162.

Satele sunt in legatura directa cu resedinta comunei Scuteinici, bine amplasate In teritoriu, satul Lipanescu fiind cel mai apropiat de resedinta comunei.

Localitati Invecinate:

-nord-est – Pogoanele;

-est – Padina;

-sud – Jud. lalomita;

-vest – Glodeanu-Silistea;

-nord-vest – Pradeanu.

 

Distantele pana la cele mai apropiate orase:

Buzau – 45 km;

Pogoanele – 10 km;

Urziceni – 35 km;

Siobozia – 75 km.

 

Relieful

Teritoriul comunei Scuteinici, este situat In zona de sud a campiei Buzaului. In mare parte suprafata comunei Scuteinici este acoperita cu teren arabil, cu soluri cenoziom de cereale si cenoziom levigat de faneata.

Geomorflgic, comuna Scuteinici face parte din unitatea geologica majora Campia romana cu un relief In general plan, cu largi zone ridicate sau coborate, specifice zonelor de campie (crovuri) sau de depuneri eoliene gen dune. Litologia este caracteristica zonelor de campie unde altemeaza depozite orizontale de prafuri argiloase sau nisipoase loessoide cu nisipuri fine acvifere in strat sau sub forma lenticulara. Din punct de vedere geotehnic, terenul este alcatuit din sol vegetal cu grosimi de 0,60-0,70 m, urmat In adancime de pachetul loessoid cu grosimi de 4-6 m care conform caracteristicilor fizico-mecanice face parte din grupa A a pamanturilor sensibile la umezire.

In comuna Scuteinici nu s-au semnalat pana in prezent si nici nu se prevad zone cu riscuri natural: alunecari de teren, inundatii, etc.

Clima

Aspectele climatic care se manifest ape teritoriul comunei subliniaza caracterul continental al climei specific Campiei Baraganului. Temperatura medie anuala a aerului este de 11,5 grade Celsius,iar a solului de 13 grade Celsius.

Precipitatiile atmosferice –cantitatea medie anuala este de 450-550 mm/an.

Din punct de vedere al regimului vanturilor frecventa anuala are orientarea NE pana la 30%. In sezonul rece frecventa vanturilor este NE-26% si SV-19%, ceea ce provoaca ninsori abundente.

In aer: primul inghet de toamna in decada a treia a lunii septembrie;

ultimul inghet de primavera in decada a doua a lunii aprilie.

In sol: cel mai timpuriu inghet de toamna apare in ultima decada a lunii septembrie;

cel mai tarziu inghet de primavera in ultima decada a lunii aprilie

adancimea de inghet 70-80 cm.

Bruma: prima bruma de toamna se poate produce odata cu primul inghet;

ultima bruma de primavera are loc in decada a doua a lunii aprilie.

 

Teritoriul comunei Scuteinici se caracterizeaza  printr-un climat continental excesiv cu temperatura medie anuala de 11.5 grade Celsius, temperatura solului de 13 grade Celsius si precipitatii medii anuale de 450-550 mm. Caracteristic este lipsa acuta de precipitatii in sezonul cald care conduce la un mare deficit de umezeala in sol.

Resursele naturale

Subsolul contine importante zacaminte de petrol si gaze natural, exploatate inca din 1960. In prezent, pe teritoriul comunei functioneaza aproape 1oo de sonde de gaz si petrol, dar numarul acestora va creste in viitor, deoarece prin prospectiuni s-au descoperit noi pungi gazeifere

Flora si fauna

Vegetatia reprezinta 0 componenta principala in cadrul diferitelor unitati natural-
teritoriale, sintetizeaza si exprima calitatea peisajului, fiind foarte sensibila la actiunile
elementelor climatice. Teritoriul comunei face parte din zona de silvostepa cu unele
elemente stepice. Vegetatia lemnoasa e slab reprezentata. Salcamul e singurul care
apare razlet pe intinsele terenuri agricole. Pe teritoriul comunei exista 0 suprafata de
27,59 hectare padure, In care predominant este frasinul si stejarul. Vegetatia ierboasa e insa mai bogat reprezentata. Aici gasim parusca, colilie, pelinita, pirul, holera, scaietele, fusta randunicii, mohorul, costreiul etc.

Potrivit formelor de relief, caracterului vegetatiei si conditiilor ecologice locale,
fauna terestra a comunei se incadreaza in  fauna zonei de stepa. Daca speciile
faunistice sunt putine, numarul de forme este totusi mare. Specifice sunt rozatoarele,
deoarece gasesc aici un mediu de viata prieinic, hrana din abundenta si lesnicioase
conditii de construire a adaposturilor. Dintre acestea, reprezentativ este popandaul-
comun, dar mai vatamatori sunt harciogul, soarecele-de-camp, cu inmultiri exceptionale, si orbetele. Mai putin reprezentativi sunt iepurii si vulpile.

Dintre speciile de pasari ce traiesc aici, cele mai numeroase sunt acelea care-si
fac cuibul pe pamant: ciocarlia-de-camp, ciocarlia-mare, presura-de-gradina, prepelita si potanichea, in ultimii ani au aparut graurii, in numar impresionant, care aduc mari
pagube vitei-de-vie. Atmosfera este sagetata de prigorii, care zboara in zboruri mici,
mai ales in apropierea apei, iar dumbravencile, destul de rare, se aseaza din loc In loc
pe firele de telefon. La toate acestea trebuie sa adaugam si cardurile de ciori ce fac
multe stricaciuni agriculturii. Reptilele sunt reprezentate de soparle si serpi neveninosi. Alte animale salbatice sunt nevastuicile si dihorii. Insectele sunt de diferite feluri. Predomina insa ortopterele: cosasii, lacustele si greierii. Peisajul natural al teritoriului comunei a suferit importante modiflcari in urma interventiei omului. Astfel, s-au defrisat perdelele de protectie alcatuite din salcami si odata cu aceasta s-a modificat si structura solului. In urma lucrarilor agricole executate. Aceste modificari, carora li se adauga si altele, ca de exemplu soselele, constructii, amenajari pentru irigatii etc., fac ca teritoriul comunei sa se inscrie in zone geografice antropizate.